Salarizarea unica. Ce gluma buna

Mimi citeste despre grila de salarizare unica. Si o pufneste rasul.

De ce? Pentru ca atunci cand s-a propus marirea salariilor din invatamant cu 50% s-a concluzionat ca nu exista bani la buget pentru asa ceva.

Acum salariile vor fi marite de vreo 4 ori 😀

Adica profesorul debutant ce acum castiga 700 – 800 va castiga 3.300 de lei.

Iar un profesor ce si-a luat definitivatul va castiga 4.300 lei. Acesta castigand acum putin peste 1.000 de lei.

Chiar crede cineva ca aceste salarii aberante vor fi puse in practica?

Mimi nu.

Din nou profesorii

Da, acum ca a devenit clar ca nu va ajunge gripa porcina in Romania, nu ne mai raman decat profesorii de comentat.

Asa ca hai sa facem o lista cu declaratiile lui Basescu despre profesori, imprumut, criza, si sa vedem cati oameni citesc si comenteaza.

Si uite ca respectivul articol si-a atins scopul, din moment ce una din stupidele declaratii ale stupidului nostru presedinte a reusit sa o intrige pe Mimi:

„Avem un procentaj important de cadre didactice care nu au ce cauta in invatamant. Ia vedeti cati elevi care termina liceul scriu cu greseli de ortografie. Aici se vede nivelul educatiei.”

Hm interesant, gandi Mimi, mai nou lectiile de ortografie sunt tinute in liceu. Poate asa a invatat domnul presedinte. In clasa a 12-a a aflat in ce conditii se scrie „sau” legat ori „s-au” dezlegat.

Mimi a invatat asta in clasele primare, cu doamna invatoare, dar na, fiecare e special, nu?

Cum sa scoatem bani de la profesori

Ascuns in spatele moralitatii si dreptatii, Ministerul Educatiei vrea sa interzica meditatiile inlocuindu-le cu „after school”.

Ce insemna asta? Spatiu pentru „after school”, taxe, crearea unui aparat administrativ care sa conduca acest proiect, timp pierdut pentru profesorul care va veni acolo, meditatii mai scumpe care sa acopere (spatiul, taxele, adminitratia, drumul profesorului).

Si totul pentru ce? Ca statul sa mai incaseze niste bani.

Cine sunt cei care vor avea in final de suferit? Profesorii care vor pierde timp pe drumuri si completand declaratii de venit si parintii care vor plati mai mult pentru aceeasi meditatie.

Iar scenariul lacrimogen cu „facem after school ca sa nu mai existe profesori ce nu predau la clasa pentru a sili copiii sa faca meditatii” nici nu ar exista daca plangere parintilor ar fi analizate, iar respectivii profesori ar fi verificati prin inspectii perioadice.

Mimi, scoala si comunismul

Mimi citeste despre situatia oribila din scolile de azi. Despre elevi care filmeaza profesorii si fustele colegelor cu telefonul.

Iar apoi citeste nostalgiile unora ce ridica in slavi scoala comunista in care profesorul era respectat.

Lui Mimi i se face greata. Nu a prins prea multi ani de scoala in timpul comunismului dar in anii ’90 aceleasi mentalitati ante-decembriste educau tineretul.

Ce insemna acest fapt? Ca profesorul taia si spanzura in clasa. Ca orice comportament ii era permis. Ca tu ca elev nu puteai face nimic. Decat sa te transferi in alta clasa sau la alta scoala.

Poate unii nostalgici vor spune ca si duritatea era buna la ceva. Duritatea, poate. Profesorii cu probleme psihice nu.

In clasa a 6-a Mimi si-a uitat caietul de teme la engleza acasa. La inceputul orei cand Mimi a realizat greseala a anuntat profesorul.

Un profesor sanatos psihic ar fi pus-o pe Mimi sa rezolve un exercitiu din tema in clasa pentru a verifica faptul ca Mimi intr-adevar si-a facut tema.

Dar cum profesoara de engleza a lui Mimi era o psihopata, ea a creat un program de umilire publica a celor care si-au uitat tema acasa (in acest caz Mimi si un coleg de clasa).

I-a scos in fata clasei, i-a silit sa se tina de mana si i-a obligat sa spuna de 3 ori „Noi suntem niste magari”. De frica au spus. Amandoi. Apoi au zambit jenati incercand sa ignore umilinta la care au fost supusi.

Mimi nu a povestit nimic acasa. Nici colegul nu cred ca a spus ceva. Cu totii eram atat de terorizati de profesoara de engleza incat nici nu ne mai plangeam acasa.

In ziua de azi, acea psihopata ar fi fost filmata si expusa pe net. In urma scandalului ar fi fost data afara, sau pensionata, sau macar scoasa de la respectiva clasa.

Mimi sustine telefoanele cu camera in scoli.

Pensionarii muncitori

Mimi citeste avida in presa despre pensionarii muncitori. Tragedie dupa tragedie inroseste cu cerneala presa.Pensionarii mor de foame, lasati-i sa munceasca macar.

Mimi nu stie cu siguranta daca pensionarii mor sau nu de foame dar isi aminteste ca in ultimii ani pensiile au fost in mod continuu majorate. Cum de altfel isi aminteste si spumele la gurile internautilor cand a venit vorba de marirea salariilor profesorilor. Si de tacerea adanca care ii inconjoara pe medicii rezidenti.

Din surse sigure Mimi stie ca rezidentii castiga foarte putin. Atat de putin incat a cunoscut rezidenti care mai aveau un job ca sa isi suplineasca cheltuielile.

Tot din surse sigure Mimi stie ca si un profesor incepator castiga putin. Si nu gaseste posturi decat in sate uitate de lume sau in licee economice unde e usor sa fii batut in clasa de elevi. In parte pentru ca posturile calde si frumoase sunt tinute de profesori pensionari, cu salarii bune.

Asa ca Mimi s-a bucurat la ideea ca dinozaurii din licee, facultati si spitale vor merge acasa sa isi molfaie in fotoliu pensia. Si-a zis ca pentru cele cateva sute de mumii vii (din care vreo 2 i-au bantuit anii de facultate)  merita sa sufere si restul pensionarilor care intr-adevar au nevoie de bani si merita pe deplin postul ocupat.

Insa datorita aprigelor proteste, guvernul Boc va permite ca profesorii, medicii si actorii sa lucreze si dupa pensie.

Si acesta e momentul in care Mimi se mira. Pentru cine naiba a fost data ordonanta asta de urgenta daca nu scapam de fosilele din invatamant si medicina?